Comuna fara someri

Negrilesti este singura localitate din judet unde rata somajului este trecuta in scripte ca fiind zero la suta.

Comuna vranceana Negrilesti ar putea fi invidiata de cetatenii din cele mai dezvoltate tari ale Uniunii Europene, pentru ca rata somajului este aici inexistenta. Cel putin asa arata statisticile din ultimii ani ale Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca

. De altfel, localitatea este supranumita si „mica Elvetie“ din muntii Vrancei.

Satenii din Negrilesti sunt recunoscuti pentru harnicia lor, fapt care se poate vedea dupa casele aratoase, cu etaj, care flancheaza soseaua. Intrebat daca localnicii s-au gandit vreodata sa beneficieze de programul de ajutorare a persoanelor defavorizate la nivelul UE, primarul Ion Vasuianu spune ca in comuna nu exista niciun sarac.

In ultimii ani, nici un negrilestean nu a figurat in bazele de date ale institutiei specializate. Cei mai multi localnici isi castiga existenta din oierit, iar cei care vor sa munceasca altceva pleaca in strainatate. „Lipsa somajului este o realitate. In comuna Negrilesti nu sunt someri inregistrati“, ne-a declarat Marina Dantis, directorul executiv al AJOFM.

Unul din patru este eurocioban

Potrivit sursei citate, in Negrilesti exista totusi persoane fara slujba, dar niciuna dintre acestea nu si-a depus actele

pentru a primi indemnizatie de somaj.

La ultimele vizite efectuate in comuna, reprezentantii AJOFM au identificat totusi patru localnici pe care i-au inclus in programele stimulatorii de munca in interesul comunitatii.

Obisnuiti de mici cu mirosul de oaie, satenii din Negrilesti isi gasesc usor de lucru la stanele din tara, dar si la cele din strainatate. Multi negrilesteni sunt plecati in „transhumanta“ prin Grecia, Turcia, fosta Iugoslavie, Italia, Spania, Franta si chiar SUA. Dupa cum spun cei ramasi sa ingrijeasca oile satului, castigul minim al unui cioban care munceste afara este de 1.000 de euro pe luna.

Primarul Ion Vasuianu estimeaza ca in jur de 500 din cei peste 2.000 de locuitori ai comunei lucreaza in prezent in strainatate. Cu toate acestea, adauga el, cei care au ramas acasa nu s-au lasat de oierit. Astfel ca Negrilesti este printre cele mai dezvoltate localitati ale judetului la acest capitol.

Intreprinzatori dinainte de 1989

„Avem in comuna peste 8.000 de oi. Negrilestenii sunt harnici si buni gospodari. In special cei tineri au migrat in strainatate, dar si in alte judete unde se ocupa cu cresterea animalelor sau cu alte meserii“, explica edilul comunei fara niciun somer.

Si pe vremea comunismului, cei din Negrilesti plecau sa lucreze pe la intreprinderile agricole din tara, unde se ocupau tot cu ingrijirea animalelor. Mai ales ca localitatea lor nu a fost niciodata colectivizata. Astfel ca, si inainte de 1989, negrilestenii erau niste „mici intreprinzatori“, castigand din vanzarea produselor lactate.

Oierii din Negrilesti au si ei o suparare: vecinii din Soveja le-au furat in urma cu cativa ani reteta vestitului cascaval afumat. Chiar si asa, produsele

negrilestenilor sunt printre cele mai cautate pe piata din Focsani si nu numai.

Oamenii sunt insa mai suparati pentru ca populatia comunei este tot mai batrana. Dupa spusele primarului, aproape jumatate dintre locuitori au varste de peste 60 de ani. Batranii satului pot fi vazuti la fiecare sarbatoare in biserica din centru, unde se roaga pentru cei plecati printre straini.

Negrila, fiul Babei Vrancioaia

Negrilesti este una dintre cele mai vechi asezari din Tara Vrancei. Legendele spun ca localitatea isi trage numele de la Negrila, unul dintre cei sapte feciori ai Babei Tudora Vrancioaia, care l-au ajutat in luptele impotriva turcilor pe domnitorul Stefan cel Mare.

Negrilesti este si locul de obarsie al avocatului Constantin Tafta, care a condus celebrul „Proces al Dezrobirii“. Este vorba de perioada 1801- 1814 cand vrâncenii au luptat pentru ca satele si muntii lor sa nu devina mosia fanariotilor.

Statistica

Somaj sub media pe tara

Rata somajului in judetul Vrancea este in prezent de 4,2 la suta, printre cele mai mici din Moldova si sub media nationala de 5,2 la suta. In 1991, doar 2,2 la suta dintre vranceni erau someri. Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in anul 1993, cand a urcat pana la 12 la suta. Cifrele de astazi sunt puse de specialisti pe seama faptului ca foarte multi vranceni sunt plecati la munca in strainatate. La ora actuala, se estimeaza ca 60.000 din cei 400.000 de locuitori ai judetului se afla peste hotare.